Încheierea căsătoriei

Regimul matrimonial

 

REGIMUL MATRIMONIAL ÎN GERMANIA

 

În situaţia în care căsătoria dintre un cetăţean roman şi unul străin sau dintre doi cetăţeni români este încheiată în Germania, fiind înregistrată ulterior la misiunile diplomatice şi oficiile consulare româneşti competente, facem următoarele precizări cu privire la regimurile matrimoniale, aşa cum sunt acestea consacrate de Codul civil german.

1. Legea aplicabilă regimurilor matrimoniale

În lipsa alegerii legii, va prevala legea naţională comună a soţilor în momentul căsătoriei. Dacă soţii nu au aceeaşi cetăţenie la momentul respectiv, se aplică legea statului în care ambii îşi au reşedinţa. Alternativ, efectele căsătoriei vor fi supuse legii cu care soţii au împreună cea mai apropiată relaţie.

2. Alegerea legii aplicabile

În principiu, legea germană permite alegerea legii aplicabile, însă o limitează la anumite sisteme juridice. De exemplu, există posibilitatea de a alege legea unui anumit stat, dacă unul dintre soţi este cetăţean al acelui stat sau îşi/are sau şi-a avut reşedinţa obişnuită în respectivul stat. Or, doar cu privire la bunurile imobiliare, poate fi aleasă legea locului în care este situat bunul. Alegerea legii trebuie consemnată într-un act autentic. Doar în cazul în care această alegere este făcută în străinătate, este suficient să se îndeplinească cerinţele de formă aplicabile convenţiilor matrimoniale impuse fie de legea aleasă, fie de legea locului în care se face alegerea.

3. Tipuri de regimuri matrimoniale posibile

Modelul tip este aşa-numita comunitate de achiziţii (regimul participării la achiziţii) , denumit şi regimul matrimonial legal prestabilit, iar aceasta ar  corespunde separaţiei bunurilor, ceea ce înseamnă că bunurile nici unuia dintre soţi nu devin bunuri comune ale soţilor.

Aceeaşi regulă se aplică bunurilor pe care unul dintre soţi le dobândeşte după celebrarea căsătoriei.

Prin derogare însă, orice spor adus patrimoniului soţilor care are loc în timpul căsătoriei va fi împărţit în mod egal în momentul încetării acestui regim matrimonial, în special ca rezultat al divorţului sau al dezbaterii succesiunii în cazul decesului unuia dintre soţi.

În general, soţii nu sunt supuşi niciunor restricţii privind înstrăinarea bunurilor lor şi nu vor răspunde pentru datoriile celuilalt soţ.

 

4. Alte alternative de regim matrimonial

Prin încheierea unei convenţii matrimoniale, soţii nu pot numai să opteze pentru unul dintre regimurile matrimoniale convenţionale alternative, ci şi să modifice dispoziţiile individuale ale regimului lor matrimonial, iar soţii pot alege legea aplicabilă convenţiei lor matrimoniale.

Prin derogare de la regimul prestabilit al participării la achiziţii, soţii pot opta pentru a) separaţia bunurilor, b) comunitatea deplină a bunurilor şi c) regimul matrimonial franco-german opţional de participare la achiziţii.

Prin alegerea separaţiei bunurilor, soţii vor revoca regimul matrimonial legal. În cadrul acestei forme convenţionale de regim matrimonial, câştigurile acumulate nu vor fi egalizate.

În cadrul regimului comunităţii depline a bunurilor (utilizare puţin frecventă în practică), bunurile soţilor devin bunuri comune ale acestora .

Cu toate acestea, există limitări specifice referitoare la bunurile proprii şi la bunurile exclusive ale acestora. Bunurile care nu pot fi transferate prin act juridic sunt considerate bunuri proprii ale unui soţ (datoriile netransferabile şi care beneficiază de imunitate împotriva confiscării, datoriile salariale şi cheltuielile de subzistenţă care beneficiază de imunitate împotriva confiscării sau partea unui acţionar responsabil individual în cadrul unui parteneriat general sau limitat).

Bunurile comune aparţin în comun soţilor , iar în cazul în care contractul de căsătorie nu conţine dispoziţii referitoare la acest aspect, soţii vor administra în comun bunurile comune.

Regimul matrimonial franco-german al unei comunităţi opţionale de achiziţii prevăzut expres de codul civil german poate fi, de asemenea, ales de soţi, indiferent dacă unul dintre soţi are cetăţenie franceză sau îşi are locul de reşedinţă obişnuit în Franţa. Acest regim matrimonial opţional corespunde în mare parte separaţiei bunurilor dar prevede, de asemenea, unele măsuri de compensaţie obligatorii şi restricţii ale normelor speciale privind înstrăinarea liberă a bunurilor, în special a locuinţei familiei.

Libertatea contractuală este limitată de principiul bunei-credinţe. Astfel, o convenţie matrimonială nu trebuie să fie doar în conformitate cu normele de bază ale politicii publice, ci şi să respecte nişte cerinţe mai stricte, care exclud discriminarea unilaterală de către unul dintre soţi la momentul încheierii contractului şi pe întreaga durată a acestuia.

5. Înregistrarea convenţiei matrimoniale:

Convenţia matrimonială trebuie înregistrată de un notar public în prezenţa ambelor părţi.

 

 

REGIMUL MATRIMONIAL ÎN ROMÂNIA

 Noul cod civil , intrat în vigoare la data de 01.10.2011 consacră, ca element de noutate,  instituţia regimurilor matrimoniale. 

1. Legea aplicabilă regimurilor matrimoniale

În conformitate cu articolul 2590 din Codul civil roman,  legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de soţi. Dacă nu se face o alegere în această privinţă, regimul matrimonial este reglementat de legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei. Articolul 2589 din Codul civil prevede că efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reşedinţei obişnuite comune a soţilor, iar în lipsă, legii cetăţeniei comune a soţilor. În lipsa cetăţeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată.

2. Alegerea legii aplicabile

Soţii au posibilitatea de a alege legea aplicabilă regimului lor matrimonial.

Alegerea lor este limitată în conformitate cu articolul 2590 alineatul (2) din Codul civil la: legea statului pe teritoriul căruia unul dintre soţi îşi are reşedinţa obişnuită la data alegerii, legea statului a cărui cetăţenie o are oricare dintre soţi la data alegerii sau legea statului unde soţii îşi stabilesc prima reşedinţă obişnuită comună după celebrarea căsătoriei. Convenţia de alegere a legii aplicabile se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul celebrării căsătoriei, fie în timpul căsătoriei.

 

3. În situaţia în care căsătoria se încheie la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare  ale României, regimul matrimonial care poate fi ales este doar cel al comunităţii legale de bunuri, despre care facem următoarele precizări:

Regimul comunităţii legale nu presupune încheierea unei convenţii matrimoniale. Potrivit acestui regim, toate bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt bunuri comune în devălmăşie ale soţilor, conform prevederilor de la articolul 339 din Codul civil. Bunurile proprii ale fiecărui soţ, conform prevederilor de la articolul 340 din Codul civil, cuprind următoarele bunuri: bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune; bunurile de uz personal ale unuia dintre soţi; bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi; drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor unuia dintre soţi; bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii; indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi; bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora, precum şi fructele bunurilor proprii.

4. Alte alternative de regim matrimonial

Soţii pot alege în afară de regimul comunităţii legale, regimul comunităţii convenţionale şi regimul separaţiei de bunuri, pentru care este necesară încheierea unei convenţii matrimoniale.

În cadrul regimului comunităţii convenţionale, soţii pot extinde sau limita obiectul comunităţii, pot reglementa modalităţile unui eventual partaj al comunităţii sau pot dispune ca pentru anumite acte de administrare să fie necesar consimţământul ambilor soţi.

Dacă aleg regimul separaţiei de bunuri, fiecare soţ păstrează bunurile pe care le-a deţinut înainte de căsătorie şi va deveni proprietar exclusiv al bunurilor pe care le dobândeşte în mod individual în timpul căsătoriei.

5. Înregistrarea convenţiei matrimoniale

Sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţia matrimonială prin care se alege un alt regim decât regimul comunităţii legale trebuie autentificată de un notar public, nu şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare româneşti.

24 Ianuarie 2020 - Zi liberă

16.01.2020

Vă reamintim că în data de 24 ianuarie 2020 Consulatul General al României la Bonn nu va lucra cu publicul. 

Alerte de călătorie

07.01.2020

Ministerul Afacerilor Externe vine în permanenţă în sprijinul cetăţenilor români care doresc sa călătorească în străinătate, prin secţiunea de pe site-ul…

Seară muzicală româno-germană

12.12.2019

În data de 07 decembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu a participat la evenimentul cultural "Enescu întâlneşte Bach",…

Trei decenii de libertate în România

11.12.2019

Cercul Cultural Româno-German vă invită în data de 15 decembrie 2019, ora 16:00 la întâlnirea cu tema "Trei decenii de libertate în România 1989-2019" Programu…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă