Acte de stare civilă

Reglementări europene de dreptul familiei prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2201/2003

1. Divorţul, separarea de drept şi anularea căsătoriei

 
a) Instanţa judecătorească competentă
 
Un cetăţean român poate adresa o cerere de divorţ, separare de drept sau anulare a căsătoriei instanţelor judecătoreşti din R. F. Germania în următoarele cazuri:
  • deţine şi cetăţenia germană;
  • soţia sau soţul deţine cetăţenia germană;
  • are domiciliul stabil sau rezidenţa înregistrată în R. F. Germania;
  • soţia sau soţul are domiciliul stabil sau rezidenţa înregistră în R. F. Germania. 
 
b) Recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti 
 
Hotărârea judecătorească germană de divorţ, separare de drept sau anulare a căsătoriei este recunoscută şi executorie în România sau alt stat membru al UE fară să fie necesară o procedură judiciară.
 
Divorţul, separarea de drept şi anularea căsătoriei trebuie înregistrate în registrul românesc de căsătorii.
 
2. Încredinţarea cetăţeanului român minor
 
a) Instanţa judecătorească competentă
 
Un cetăţean român poate adresa o cerere de încredinţare a unui cetăţean român minor instanţei judecătoreşti germane în circumscripţia căreia se află domiciliul stabil sau rezidenţa înregistrată a cetăţeanului român minor.
 
În principiu, instanţa judecătorească germană care a fost sesizată cu o cerere de divorţ, separare de drept sau anulare a căsătoriei este competentă să se pronunţe şi asupra unei cereri de încredinţare a copilului minor.
 
b) Recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti 
 
Hotărârea judecătorească germană de încredinţare a unui cetăţean român minor  se execută în România sau în alt stat membru al UE numai după ce executarea a fost încuviinţată de către o instanţă judecătorească românească, respectiv o instanţă din acel alt stat membru al UE.
 
NOTĂ: Hotărârea judecătorească românească sau din alt stat membru al UE de executare a hotărârii judecătoreşti germane de încredinţare se obţine prin intermediul unui avocat. 
 
3. Dreptul de vizitare a cetăţeanului român minor
 
a) Instanţa judecătorească competentă
 
  • Cazul în care există o hotărâre judecătorească românească sau din alt stat membru al UE cu privire la dreptul de vizitare a acestuia:
 
Un cetăţean român cu domiciliul în România sau în alt stat membru al UE poate adresa o cerere de modificare a hotărârii judecătoreşti cu privire la dreptul de vizitare a unui cetăţean român minor care s-a mutat legal din România sau alt stat membru al UE în R. F. Germania, pronunţată anterior mutării, instanţei judecătoreşti româneşti sau din alt stat membru al UE în a cărei circumscripţie s-a aflat domiciliul cetăţeanului român minor timp de 3 luni de la mutare.
 
Dacă s-a depăşit termenul de 3 luni de la mutarea cetăţeanului român minor, se poate adresa o cerere de modificare a hotărârii judecătoreşti româneşti sau alt stat mebru al UE cu privire la dreptul de vizitare, instanţei judecătoreşti germane în a cărei circumscripţie se află domiciliul stabil sau rezidenţa înregistrată a cetăţeanului român minor.
 
  • Cazul în care nu există o hotărâre judecătorească românească sau din alt stat membru al UE cu privire la dreptul de vizitare a acestuia:
 
Un cetăţean român cu domiciliul în România sau alt stat membru al UE poate adresa o cerere de acordare a dreptului de vizitare a unui cetăţean român minor care s-a mutat legal din România sau alt stat membru al UE în R. F. Germania instanţei judecătoreşti germane în a cărei circumscripţii se află domiciliul stabil sau rezidenţa înregistrată a cetăţeanului român minor.
 
b) Recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti 
 
Recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti germane de vizitare a unui cetăţean român minor este recunoscută şi executorie în România sau alt stat membru al UE fară să fie necesară o altă procedură judiciară.
 
4. Înapoierea cetăţeanului român minor care a fost deplasat şi reţinut ilicit în străinătate
 
a) Instanţa judecătorească competentă
 
Un cetăţean român cu domiciliul în România sau alt stat membru al UE căruia i s-a încredinţat un cetăţean român minor cu vârsta de până în 16 ani, care a fost deplasat şi este reţinut ilicit în R. F. Germania, poate adresa o cerere de înapoiere a acestuia:
  • instanţei judecătoreşti române sau din alt stat membru al UE în circumscripţia căreia se află domiciliul cetăţeanului român minor, dacă acesta nu are o rezidenţă înregistrată în R. F. Germania;
  • instanţei judecătoreşti germane în circumscripţia căreia se află rezidenţa înregistrată a cetăţeanului român minor.
 
În cazul în care cererea de înapoiere a fost respinsă de către instanţa germană, poate fi adresată o cerere instanţei româneşti sau din alt stat mebru al UE în circumscripţia căreia cetăţeanul român minor a avut domiciliul stabil sau rezidenţa înregistrată înaintea deplasării şi reţinerii sale ilicite în R. F. Germania.  
 
b) Recunoaşterea şi executarea hotărârii judecătoreşti
 
Hotărârea judecătorească germană de înapoiere a unui cetăţean român minor cu vârsta de până în 16 ani care a fost deplasat sau reţinut ilicit în R. F. Germania este recunoscută şi executorie în România sau alt stat membru al UE fără să fie necesară încuviinţarea executării de către o instanţă românească.
 
5. Definiţii
 
Domiciliu =
 
a) În cazul în care cetăţeanul minor are o vârstă între 14 şi 16 ani:
  • adresa menţionată în actul de identitate (carte de identitate sau paşaport).
b) În cazul în care cetăţeanul minor are o vârstă sub 14 ani:
  • adresa menţionată în actele de identitate ale părinţilor; sau
  • adresa declarată la înregistrarea naşterii, când părinţii au domicilii diferite.
 
Rezidenţă = adresa unde este înregistrat cetăţeanul român în R. F. Germania, în condiţiile în care domiciliul este în România sau în altă ţară.
 
Încredinţare = drepturile şi obligaţiile cu privire la îngrijirea unui cetăţean minor.
 
Răspundere părintească = ansamblul drepturilor şi obligaţiilor cu privire la creşterea şi educarea unui copil minor şi asupra bunurilor lui.
 
Drept de vizitare = dreptul de a duce cetăţeanul minor pentru o perioadă limitată de timp în alt loc decât reşedinţa lui.
 
Deplasare şi reţinere ilicită a cetăţeanului minor = încălcarea încredinţării stabilită prin hotărâre judecătorească a statului membru în care cetăţeanul minor îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa înregistrată, pronunţată anterior deplasării sau reţinerii lui, sub rezerva ca încredinţarea să fi fost exercitată efectiv în momentul deplasării sau reţinerii ilicite sau ca încredinţarea să fi fost exercitată dacă deplasarea sau reţinerea ilicită nu s-ar fi întâmplat.
 
***
NOTĂ: În cazul în care doriţi detalii şi clarificări, consultaţi Regulamentul CE nr. 2201/2003 cu privire la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materia matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti sau apelaţi la un avocat.
 
 

Consulatul General al României la Stuttgart

09.12.2019

Vă informăm că începând cu data de 06 decembrie 2019 a fost operaţionalizat Consulatul General al României la Stuttgart, care are în competenţă comunicarea cu …

Ziua Naţională a României sărbătorită la Bonn

04.12.2019

În acest an, Ziua Naţională a fost marcată printr-o recepţie organizată la sediul Consulatului General al României la Bonn, în data de 30 noiembrie 2019,…

Lista secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale 2019

07.11.2019

Consulatul General al României la Bonn, vă pune la dispoziţie lista secţiilor de votare din Land-urile Nordrhein - Westfalen, Hessen, Rheinland-Pfalz şi Saarland,…

ATENŢIE

30.10.2019

Vineri, 1 noiembrie a.c., Consulatul General de la Bonn este închis.

  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă