România, privire de ansamblu

Turism. Mediu

România se află la o răscruce de drumuri europene, care o fac uşor accesibilă. Liniile aeriene, feroviare şi drumurile transeuropene, căile fluviale şi maritime o leagă de cele patru puncte cardinale ale continentului. Relieful, cu forme armonioase, cu zone muntoase, colinare şi de câmpie, oferă acestei ţări o configuraţie ideală pentru turism.

În Carpaţii româneşti, care reprezintă o parte importantă a lanţului Alpi-Carpaţi-Himalaya, staţiunile alpineoferă sejururi de neuitat. Oraşele Borşa şi Vatra Dornei, în nord, Slănicul Moldovei, Borsec, Sovata în centrul ţării, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Căciulata, Călimăneşti, Govora în centru-sud, Semenic, Băile Herculane în sud-vest, Stâna de Vale în nord-vest (bogate în ape cu un conţinut ridicat de săruri minerale),reprezintă o parte din zonele de atracţie turistică ale României.

Izvoarele termale şi minerale din România reprezintă cea mai importantă sursă de ape medicinale din Europa de sud-est, staţiunile balneo-climaterice fiind vestite pentru efectul benefic în diverse afecţiuni.

Litoralul Mării Negre, una din rivierele extinse ale Europei, cu o lungime de 50 km, cuprinde un şirag de staţiuni înlănţuite. Turiştii pot beneficia de tratament balnear şi odihnă la cele mai înalte standarde.

Delta Dunării se află în nordul acestei riviere. Este unică în Europa. Frumuseţea peisajelor, bogăţia florei şi a faunei au determinat UNESCO s-o catalogheze ca Rezervaţie a biosferei. Este a treia cea mai întinsă deltă din Europa. Delta Dunării este cel mai nou şi cel mai jos teritoriu al României, cu un relief în permanentă schimbare. Altitudinea minimă este -36 m pe Braţul Chilia şi cea maximă de +13 m pe dunele de la Bancul Letea. Cu o suprafaţă de 2590 km2, Delta Dunării are deopotrivă zone de sol uscat şi mlaştini cu lacuri şi izvoare.

În partea de N-V a Moldovei – în Bucovina – se găsesc mănăstiri ortodoxe medievale, cu fresce interioare şi mai ales exterioare (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava, Sucevita, Voroneţ ş.a.). Pentru frumuseţea picturilor şi a arhitecturii unice, UNESCO le-a trecut în patrimoniul său universal. Un exemplu peste care nu se poate trece uşor este mănăstirea Voroneţ cu a sa nuanţă specifică de albastru, „albastru de Voronet” si cu spectaculoasa scenă a Judecăţii de Apoi care se întinde pe întregul perete de vest, neîntrerupta de firide, uşi sau ferestre. Locurile unde sunt amplasate aceste opere de artă sunt mirifice şi orice turist care trecut o dată, sigur va dori să revină.

Bisericile de lemn din Maramureş sunt opt monumente (Bârsana, Budeşti, Josani, Deseşti, Ieud, Siseşti, Poienile Izei, Târgu Lăpuş, etc.) care fac parte, de asemenea, din patrimoniul universal al UNESCO.

In Romania există peste 50 de castele şi fortăreţe  precum cele de la Râşnov, Bran, Hunedoara, Sinaia, Suceava, Neamţ, Alba Iulia, Sighişoara – cel mai frumos şi complex centru medieval din România, ş.a. Sunt apoi fortăreţele dacice din Munţii Orăştie (Blidaru, Căpâlna, Costeşti, Luncani Piatra Roşie, Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte). Palatele ca cel de la Cotroceni în Bucureşti, cel de la Mogoşoaia, sau Palatul Culturii din Iaşi merită şi ele atentţie. Toate aceste edificii poartă o puternică încarcaturăa istorică şi culturală, constituind o carte de istorie deschisă.

La această zestre se adaugă oraşele, cu specificul şi monumentele lor, muzeele, târgurile, grădinile botanice, rezervaţiile naturale, mulţimea de sate turistice în care s-a dezvoltat la o scară impresionantă turismul rural, ecologic, care oferă cazare la pensiuni aşezate în mijlocul unor peisaje mirifice şi bucate tradiţionale.

Relaţiile internaţionale cu autorităţile de turism din ţările Uniunii Europene - Organizaţia Mondială a Turismului, Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Ţările Dunărene „Die Donau”, Iniţiativa Central Europeană, Cooperarea Economică la Marea Neagră – au un regim prioritar de dezvoltare.

 

Protejarea mediului

Biodiversitatea

România are cea mai mare diversitate biogeografică din Europa, comparativ cu celelalte state membre ale UE şi candidate. Situată în centrul geographic al Europei, România este singura ţară care are 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE. Două din aceste regiuni se găsesc numai în România – regiunea stepică şi regiunea Mării Negre.

În România pot fi întâlnite populaţii mari, viabile şi bine păstrate de specii care sunt pe cale de dispariţie la nivel european. Printre acestea se numără lupii, urşii şi râsul eurasiatic.

În ceea ce priveşte flora, în România există aproximativ 3630 de specii de plante, dintre care 23 sunt declarate monumente ale naturii.

Ariile protejate

Prin desemnarea siturilor NATURA 2000 în anul 2000 (273 de situri de importanţă comunitară şi 108 arii protejate speciale), suprafaţa totală a ariilor naturale protejate a crescut la 20% din teritoriul României.

În ceea ce priveşte ariile de importanţă internaţională, România are un sit aparţinând patrimoniului natural mondial (Delta Dunării), un geoparc (Geoparcul dinozaurilor din Ţara Haţegului), 5 zone umede desemnate situri Ramsar (Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Lunca Mureşului, Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol) şi 3 rezervaţii ale biosferei (Delta Dunării, Pietrosul Rodnei, Retezat).

Delta Dunării reprezintă un habitat unic, datorită celor peste 300 de specii de păsări (multe dintre ele nu se mai găsesc nicăieri în altă parte a Europei) şi unei variate faune. „Paradis al păsărilor“, Delta Dunării este locul de întâlnire al păsărilor migratoare din Egipt şi din Caucaz, de dincolo de Crimeea sau din Europa Centrală şi de Nord. Unele specii ca pelicanii, egreta mică şi mare, porumbeii albi şi roşii şi altele au fost declarate monumente ale naturii. Aici se găseşte şi cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Consiliul Europei a acordat Diploma Europeană a Ariilor Protejate acestei rezervaţii. În perimetrul ei există şi cea mai vastă suprafaţă acoperită de stuf din Europa.

Mozaicul de habitate existente în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este, de altfel, cel mai bogat din România, adăpostind o mare varietate de plante si animale.

Râuri şi lacuri. Fluviul Dunărea este colectorul principal al râurilor dispuse radial (cu mici excepţii), cele mai multe dintre ele izvorând din Munţii Carpaţi. Dunărea are o lungime de 2860 km, din care 1075 pe teritoriul României, între Baziaş şi Marea Neagră. Lacurile de munte sunt în majoritate de origine glaciară, ori vulcanică, provenind din vechi cratere sau formate prin baraje naturale. Trebuie să menţionăm şi cele 2000 de izvoare de apă minerală, multe dintre acestea fiind ape termale şi medicinale.

În anul 2001, Insula Mică a Brăilei a fost declarată cel de-al doilea sit Ramsar, parte integrantă a Sistemului Dunării Inferioare, un complex regional de sisteme ecologice (aici se găsesc mii de specii de plante şi animale).

Marea Neagră. Cei 244 km de litoral românesc sunt caracterizaţi în partea nordică de ţărmuri joase, iar în partea de sud, atât de bancuri de nisip şi plaje, cât şi de ţărm stâncos de 40-60 m înălţime. La baza acestor ţărmuri stâncoase se aştern plaje frumoase, nisipoase şi însorite. Pe litoralul Mării Negre se află Lacul Techirghiol, una din lagunele Mării Negre, cu binecunoscutul nămol cu valoare terapeutică deosebită.

Parcul Naţional Retezat – din partea vestică a României – este cel mai vechi parc naţional din România, protejat printr-o lege din 1935. Parcul are o suprafaţă de 38.047 ha, din care 1800 ha au fost declarate ca arie strict protejată numită „Gemenele“. Valoarea universală a parcului a fost recunoscută de programul “Omul şi Biosfera” (MAB) al UNESCO, în 1979, prin includerea sa în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei.

Parcul Naţional Retezat este faimos pentru flora sa bogată. El adăposteşte aproximativ 1190 specii de plante superioare dintre cele 3450 cunoscute în România.

Parcul Naţional Rodna, care a fost creat în 1932, este cea mai mare arie protejată localizată în grupul nordic al Carpaţilor Orientali, acoperind o suprafaţă de 46.399 de hectare, din care 900 de hectare au fost declarate, în 1979, ca Rezervaţie a Biosferei în cadrul Programului UNESCO-MAB.

 

24 Ianuarie 2020 - Zi liberă

16.01.2020

Vă reamintim că în data de 24 ianuarie 2020 Consulatul General al României la Bonn nu va lucra cu publicul. 

Alerte de călătorie

07.01.2020

Ministerul Afacerilor Externe vine în permanenţă în sprijinul cetăţenilor români care doresc sa călătorească în străinătate, prin secţiunea de pe site-ul…

Seară muzicală româno-germană

12.12.2019

În data de 07 decembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu a participat la evenimentul cultural "Enescu întâlneşte Bach",…

Trei decenii de libertate în România

11.12.2019

Cercul Cultural Româno-German vă invită în data de 15 decembrie 2019, ora 16:00 la întâlnirea cu tema "Trei decenii de libertate în România 1989-2019" Programu…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă