România, privire de ansamblu

Politica externă

 

Aspecte actuale

Agenda politicii externe a României este dominată de participarea activă, ca stat membru al UE, la elaborarea şi punerea în aplicare de soluţii coerente la problemele actuale ale Europei, precum revigorarea creşterii economice, combaterea şomajului, depăşirea tendinţelor de fragmentare internă, crearea unei „uniuni energetice”, definitivarea arhitecturii guvernanţei economice europene, relaţiile cu o vecinătate marcată de instabilitate.

Cheia de boltă a politicii externe a României este parteneriatul strategic cu SUA, care include conlucrarea în domeniile securităţii şi apărării şi cooperarea partenerială la Marea Neagră. De asemenea, calitatea de stat membru al NATO este un element fundamental pe care se sprijină strategia de securitate naţională.

La intersecţia zonelor ample ale Dunării şi Mării Negre, România este un pilon de stabilitate. Cooperarea regională este o constantă a politicii externe a României, prin care se valorifică posibilităţile de dezvoltare oferite de poziţia geostrategică a statului român şi se acordă sprijin statelor din vecinătate în parcurgerea etapelor de integrare europeană şi euro-atlantică.

Intensificarea legăturilor cu R. Moldova şi sprijinirea aspiraţiilor europene ale acesteia reprezintă priorităţi speciale ale politicii noastre externe.

Politicii externe a României îi este caracteristică deschiderea către statele de pe toate continentele, dezvoltarea de relaţii dinamice cu acestea atât pe plan politic, cât şi în domeniile economiei, ştiinţei, culturii şi educaţiei.

 

Direcţii principale

România îşi consolidează profilul în Uniunea Europeană, îşi intensifică dialogul cu instituţiile europene şi contribuie, în interesul propriu şi al întregii Uniuni, la răspunsul coerent şi eficient de dat la provocările principale cu care Europa se confruntă. Diplomaţia română acţionează consecvent pentru ca în politica externă a UE un loc aparte să revină Vecinătăţii Estice, ca Uniunea să acorde o perspectivă europeană clară Republicii Moldova şi să sprijine destinul european al Georgiei şi Ucrainei, precum şi al statelor din zona Balcanilor de Vest.

România îşi va continua activ demersurile privind respectarea principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, conform normelor UE. România urmăreşte dezbaterile referitoare la consolidarea Uniunii Economice Monetare, în special cele legate de crearea Uniunii Bancare şi  adoptarea unor soluţii echilibrate, care să asigure un tratament echitabil pentru statele membre non-euro.

În politica sa externă, România pune un accent deosebit pe parteneriatele strategice şi pe relaţiile privilegiate cu Germania, Franţa, Regatul Unit, Spania, Italia, Polonia şi Turcia şi are în vedere dezvoltarea legăturilor cu toate celelalte state europene.

Întărirea flancului estic al NATO are o importanţă deosebită pentru România, ţinând cont de impactul asupra securităţii internaţionale al evoluţiei critice a situaţiei internaţionale, pe plan regional şi global.

Primordială în politica externă a României este realizarea deplină a Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu SUA. Pe lângă prioritatea cooperării politico-militare, se preconizează intensificarea cooperării economice româno-americane, cu valenţe strategice, şi diversificarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum educaţia sau cercetarea.

Pentru o mai bună valorificare a posibilităţilor de colaborare cu SUA, vor fi urmărite atent în continuare negocierile UE privind Acordul transatlantic de parteneriat şi investiţii (TTIP), precum şi derularea procedurilor pentru încheierea Acordului economic şi comercial cu Canada (CETA).

Diplomaţia română acţionează pentru promovarea potenţialului economic al Mării Negre şi al rolului stabilizator al României în regiune, inclusiv din punct de vedere al dinamicii economice naţionale, precum şi de punct nodal pe coridoarele de transport Est-Vest.

Un capitol esenţial al politicii externe a României este aprofundarea dialogului bilateral la toate nivelurile, extinderea şi diversificarea căilor de dezvoltare a ansamblului relaţiilor dintre România şi statele din Asia Centrală, consolidarea relaţiilor de parteneriat pe plan economic şi comercial cu China continuarea mai amplă a dialogului diplomatic cu India, Japonia, Coreea de Sud, conlucrării cu statele din regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, aducerii la nivel strategic cooperării cu Israelul, atragerea interesului factorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al Golfului şi, totodată urmăririi cu atenţie a focarelor de conflict cu puternic potenţial destabilizator, consecinţele amplificării terorismului şi ale răspândirii ideologiilor extremiste. Se preconizează situarea pe un plan superior a cooperării cu statele Americii Latine.

România îşi demonstrează activ dorinţa de a fi pus în valoare competenţele exclusive în domeniul păcii şi securităţii internaţionale ale ONU, în soluţionarea problemelor de anvergură globală, în codificare a dreptului internaţional şi de urmărire a aplicării instrumentelor juridice deja convenite, este promotoare a multilateralismului şi a obiectivelor înscrise în Carta ONU.

 

24 Ianuarie 2020 - Zi liberă

16.01.2020

Vă reamintim că în data de 24 ianuarie 2020 Consulatul General al României la Bonn nu va lucra cu publicul. 

Alerte de călătorie

07.01.2020

Ministerul Afacerilor Externe vine în permanenţă în sprijinul cetăţenilor români care doresc sa călătorească în străinătate, prin secţiunea de pe site-ul…

Seară muzicală româno-germană

12.12.2019

În data de 07 decembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu a participat la evenimentul cultural "Enescu întâlneşte Bach",…

Trei decenii de libertate în România

11.12.2019

Cercul Cultural Româno-German vă invită în data de 15 decembrie 2019, ora 16:00 la întâlnirea cu tema "Trei decenii de libertate în România 1989-2019" Programu…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă