România, privire de ansamblu

Cultura

Cultură, artă, spiritualitate

Artele plastice. Amploarea şi strălucirea frescelor interioare şi mai ales exterioare de la mănăstirile din nordul Moldovei (sec.XV-XVI) – Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, Pătrăuţi ş.a. – l-au făcut pe marele bizantinolog André Grabar să considere acest fenomen artistic drept „o carte ilustrată deschisă la toate paginile ei“.

Păstrându-şi legăturile cu fondul bizantin şi cu cel popular, cultura epocii moderne româneşti se conectează tot mai accentuat la mişcările artistice europene, fie ele renascentiste, romantice, academiste, impresioniste ori expresioniste. Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, împreună cu Ştefan Luchian alcătuiesc triada fondatorilor picturii româneşti moderne.

Sculptura modernă românească şi universală a fost marcată de apariţia lui Constantin Brâncuşi, omul care se află la baza restructurării limbajului sculptural al lumii din secolul XX.

Carte veche. În muzeele mănăstirilor, în bibliotecile universitare şi ale Academiei române, în arhivele din marile oraşe din România sunt păstrate manuscrise cu miniaturi, de o deosebită valoare artistică. În secolul al XVI-lea sunt înfiinţate tipografii la Bucureşti, Târgovişte, Braşov, Iaşi, Alba Iulia, Râmnic, Buzău, Blaj. Tipărirea curentă în limba română începe cu anul 1559, când Diaconul Coresi tipăreşte, la Braşov, „Catehismul“.

Literatura. Începuturile literaturii culte originale în limba română se situează în secolele XVII-XVIII, când îşi scriu operele cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, umanistul Constantin Cantacuzino, dar mai ales principele enciclopedist Dimitrie Cantemir, membru al Academiei din Berlin.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea este epoca marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, poetul naţional, prozatorul Ion Creangă, dramaturgul şi prozatorul I. L. Caragiale ş.a.

În secolul al XX-lea, s-a afirmat o strălucită generaţie de scriitori interbelici: prozatorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Mircea Eliade (celebru mai ales ca istoric al religiilor), poeţii, filosofii şi dramaturgii Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, criticii literari şi esteticienii Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, şi George Călinescu, cunoscut şi ca romancier.

România a fost unul din principalele centre europene de ecloziune a avangardismului literar european, prin Tristan Tzara (fondatorul dadaismului).

Unii dintre scriitorii interbelici îşi continuă opera în perioada postbelică, evitând pe cât posibil compromisurile impuse de ideologia totalitară. Alţii se exilează în străinătate şi dobândesc acolo notorietate mondială, ca dramaturgul Eugen Ionesco, ajuns membru al Academiei Franceze.

Teatrul. Începuturile spectacolului dramatic se află în formele primitive ale teatrului popular autohton şi în spectacolele organizate la curţile voievodale sau ale marilor feudali. In 1817 s-a inaugurat Teatrul din Oraviţa, primul teatru în limba română, în 1818, Teatrul de la Arad, iarîn 1819, la Teatrul de la Cişmeaua Roşie din Bucureşti, se juca “Hecuba” de Euripide.

Piatra de temelie a teatrului românesc original este opera dramaturgului şi prozatorului Ion Luca Caragiale.

Muzica. Izvoare arheologice atestă existenţa unei culturi muzicale bine individualizate în Dacia preromană şi romană. În Evul Mediu, arta românească este o realitate spirituală originală, dansul valah fiind menţionat în codex-urile muzicale europene.

Muzica clasică românească s-a afirmat prin lucrările unui geniu: George Enescu, compozitor şi virtuoz al viorii. Festivalul Internaţional „George Enescu“, ajuns la a XIX-a ediţie, celebrează personalitatea eminentului muzician, prin prezenţa unor celebrităţi muzicale contemporane.

Pe scenele lumii s-au impus interpreţi de înaltă valoare, precum dirijorul Sergiu Celibidache, pianistul Dinu Lipatti, violonistul Ion Voicu, şi alţi celebri instrumentişti, sau artişti lirici, de la Haricleea Darclee (prima interpretă a rolului “Tosca” din opera lui Puccini) până la soprana Angela Gheorghiu.

Cinema. În 1896, la Bucureşti, au avut loc primele proiecţii cinematografice.

După o evoluţie îndelungată, marcată de multe succese notabile, în ultimul timp multe filme sunt premiate la diverse festivaluri internaţionale. Între ele Moartea domnului Lăzărescu, de Cristi Puiu, premiat la Cannes, în 2005, la secţiunea „Un certain regard“, scurt-metrajul Trafic de Cătălin Mitulescu (distins cu Marele premiu „Palme d’Or“ la Cannes).

Tot la Festivalul de la Cannes, filmul lui Corneliu Porumboiu „A fost sau n-a fost“ a obţinut premiul de debut, la secţiunea „Camera d’Or“. Au urmat alte două mari succese româneşti la Cannes: Filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“ al regizorului Cristian Mungiu, Palme D’Or, iar filmul lui Cristian Nemescu, „California dreamin“ - nesfârşit, a fost premiat la secţiunea „Un Certain Regard“. Cel de-al patrulea „Palme d’Or“ pentru scurt metraj l-a obţinut regizorul Marian Crişan cu „Megatron“. În 2009 au fost premiaţi din nou la Cannes alţi doi reprezentanţi ai „Noului Val“ românesc: Corneliu Porumboiu („Poliţist, adjectiv“) şi Cristian Mungiu („Povestiri din Epoca de Aur“). Prestigiosul „The New York Times“ a scris că Festivalul de la Cannes nu mai poate fi numit astfel fără un premiu pentru România.

 

24 Ianuarie 2020 - Zi liberă

16.01.2020

Vă reamintim că în data de 24 ianuarie 2020 Consulatul General al României la Bonn nu va lucra cu publicul. 

Alerte de călătorie

07.01.2020

Ministerul Afacerilor Externe vine în permanenţă în sprijinul cetăţenilor români care doresc sa călătorească în străinătate, prin secţiunea de pe site-ul…

Seară muzicală româno-germană

12.12.2019

În data de 07 decembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu a participat la evenimentul cultural "Enescu întâlneşte Bach",…

Trei decenii de libertate în România

11.12.2019

Cercul Cultural Româno-German vă invită în data de 15 decembrie 2019, ora 16:00 la întâlnirea cu tema "Trei decenii de libertate în România 1989-2019" Programu…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă