România, privire de ansamblu

Geografie

România este situată în centrul geografic al Europei. Se învecinează cu Ucraina  (la Nord), Republica Moldova, Ucraina şi Marea Neagră  (la Est), Bulgaria  (la Sud), Serbia  (la Sud-Vest) şi Ungaria (la Vest).

Cu o suprafaţă de 238.391 km2 România se află pe locul 12 în Europa.

Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, capitala ţării. În cadrul judeţelor, unităţile administrative de bază sunt oraşele şi comunele  (formate din mai multe sate).

Bucureştiul are aproape 2.100.000 locuitori, 7 oraşe depăşesc 300.000 locuitori, iar 17 depăşesc 100.000 locuitori.

Populaţia majoritară – aprox. 90% – este formată din români, ceilalţi – 10% – din alte naţionalităţi (maghiari – 6.6%, germani, ucrainieni, rromi, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari etc.)

Relieful României se caracterizează printr-o mare diversitate şi complexitate. Din întreaga suprafaţă a ţării 31% este ocupată de munţi (cu altitudini cuprinse între 800 şi 2543 m), 36% de dealuri şi podişuri, iar restul, de 33%, de câmpii (sub 200 m altitudine).

Relieful, armonios dispus, este axat pe arcul  Munţilor Carpaţi. În centrul teritoriului se află Podişul Transilvaniei, înconjurat de lanţurile muntoase ale Carpaţilor: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, cu altitudinea maximă de pe teritoriul României, în Vârful Moldoveanu (2.543 m) şi Munţii Apuseni (Occidentali).

Treapta intermediară de relief între munţi şi câmpii o constituie dealurile şi podişurile, situate în interiorul şi în exteriorul arcului carpatic. Dealurile Subcarpatice  (Subcarpaţii Orientali şi Subcarpaţii Meridionali, cu înălţimi de 800-900 m) fac trecerea spre câmpii. Cea mai importantă este Câmpia Română, situată în partea de sud, la Dunăre, şi care reprezintă principala zonă agricolă a ţării.

Delta Dunării, situată în nordul Platoului Dobrogei, în partea de est, reprezintă cea mai tânără formă de relief a României. Ea cuprinde 3 braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Suprafaţa Deltei Dunării de pe teritoriul românesc este de 4.340 km2, din care 78% este inundabilă.

Reţeaua apelor curgătoare din România este dispusă radial, datorită configuraţiei reliefului, cea mai mare parte izvorând din munţii Carpaţi. Principalul colector este Dunărea, care formează cea mai mare parte a graniţei de sud a ţării (din lungimea ei totală – 2.850 km – 1.075 km se află pe graniţa şi pe teritoriul României). Principalele râuri din România sunt: Mureş (768 km), Olt (736 km), Prut (716 km), Siret (598 km), Ialomiţa (410 km), Someş (388 km),  Argeş (344 km), Jiu (331 km).

Din cele aprox. 3.500 de lacuri din România, 300 au o suprafaţă de peste 1 km2, cele mai mari fiind Razelm şi Sinoe (415 şi respectiv 171 km2) situate pe litoralul Mării Negre.

Marea Neagră formează graniţa României în partea de sud-est pe o distanţă de 245 km.

Clima României este continental-temperată, cu influenţe oceanice în vest, mediteraneene în sud-vest şi continental-excesive în nord-est.

Temperatura medie anuală este 80C în nord şi 110 C în Sud.

Fauna şi flora României sunt foarte bogate şi variate, graţie poziţiei geografice şi diversităţii condiţiilor naturale.

 

24 Ianuarie 2020 - Zi liberă

16.01.2020

Vă reamintim că în data de 24 ianuarie 2020 Consulatul General al României la Bonn nu va lucra cu publicul. 

Alerte de călătorie

07.01.2020

Ministerul Afacerilor Externe vine în permanenţă în sprijinul cetăţenilor români care doresc sa călătorească în străinătate, prin secţiunea de pe site-ul…

Seară muzicală româno-germană

12.12.2019

În data de 07 decembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu a participat la evenimentul cultural "Enescu întâlneşte Bach",…

Trei decenii de libertate în România

11.12.2019

Cercul Cultural Româno-German vă invită în data de 15 decembrie 2019, ora 16:00 la întâlnirea cu tema "Trei decenii de libertate în România 1989-2019" Programu…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă