România

Date generale

Situarea: în sud-estul Europei Centrale, în nordul Peninsulei Balcanice, pe Dunărea inferioară.

Graniţele: Hotarele României însumează în total 3.149,9 km. Două treimi din acestea (2.064,4 km) sunt determinate de Dunăre şi de râurile Prut şi Tisa sau urmează linia ţărmului Mării Negre, în timp ce o treime (1.085,5 km) reprezintă graniţă terestră. Apele teritoriale române se întind până la 12 mile marine în largul Mării Negre.

Vecinătăţi
România se învecinează cu cinci state, cel de-al şaselea vecin fiind Marea Neagră. La NE şi E are graniţă cu Republica Moldova (681,3 km), la N şi E cu Ucraina (649,4 km), la SE cu Marea Neagră (193,5 km), la S cu Bulgaria (631,3 km), la SV cu Serbia (546,4 km) şi la V cu Ungaria (448,0 km).

Suprafaţa
Este de 238.391 km2, comparabilă cu cea a Marii Britanii, ceea ce situează România pe locul 80 în lume şi pe locul 13 în Europa ca mărime.
România are o formă ovală, întinzându-se pe 735 km de la vest la est şi pe 530 km de la nord la sud.
Distribuţia suprafeţei: teritoriu arabil (39,2%), păduri (28%), pajişti şi fâneţe (20,5%), vii şi livezi (2,3%), clădiri, drumuri şi şosele (4,5%), ape şi iazuri (3,7%), alte zone (1,8%).

Împărţirea administrativă
Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o organizare administrativă pe comune, oraşe şi judeţe
Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă de un consiliu local şi un primar ales. România are 2.685 de comune însumând 13.285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comună.
Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar ales. Oraşele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de oraşe, dintre care 82 sunt municipii.
Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti, care are un statut similar cu acela de judeţ. Un judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5.800 km2 şi o populaţie de 500.000 de locuitori.

Capitala
Bucureşti este cel mai important şi cel mai populat oraş al României, fiind centrul politic, administrativ, economic, al ţării. Este situat în S-SE României. Oraşul se întinde pe o suprafaţă de 228 km2 şi are 2.016.000 de locuitori (reprezentând 9% din totalul populaţiei ţării şi 15% din populaţia urbană), fiind al treilea oraş ca număr de locuitori din regiune, după Atena şi Istanbul. Oraşul Bucureşti a fost prima oară menţionat în 1459, ca cetate de scaun a Ţării Româneşti sub domnia lui Vlad Ţepeş, deşi aşezarea datează încă din secolul al XIV-lea. Între secolele XVII-XIX, Bucureşti a fost capitala Ţării Româneşti, iar în 1862 a devenit capitala României.

Oraşe
Din 263 de oraşe, 25 au peste 100.000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300.000 de locuitori, printre care capitala Bucureşti (peste 2.000.000), Iaşi (350.000), Constanţa (327.000), Braşov (316.000) şi Craiova (314.000).

Populaţia: 21.528.600 (ianuarie 2008)
Ca populaţie, România este a 43-a ţară în lume şi a 9-a în Europa. 55% din populaţie locuieşte în oraşe şi localităţi, iar 45% în zona rurală. Populaţia masculină reprezintă 48,7% şi cea feminină 51,3% din totalul locuitorilor.

Naţionalităţi: români 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi (ţigani) 2,5%, alţii 1,4%

Confesiuni religioase: Creştini-Ortodocşi - 86,7%; Romano-catolici - 4,7%; Protestanţi - 3,2%; Greco-catolici - 0,9%, Evanghelişti - 0,1%; Unitarieni - 0,3%; alte religii - 0,4%

Limba oficială: limba română, limbă maternă pentru 91% din populaţia ţării. Minorităţile etnice sunt libere să-şi utilizeze limba maternă în şcoli, administraţie, sistemul juridic, presă, cultură etc. Limba maghiară este vorbită de cea mai numeroasă minoritate etnică, iar limba germană de minoritatea germană (saşi şi şvabi). Principalele limbi străine care circulă în prezent în România sunt engleza, franceza şi germana.

Moneda naţională
Moneda naţională oficială în România este (din 1867) leul (leul românesc). Numele (omonim cu denumirea animalului leu) vine de la Löwentaler (care avea figura unui leu pe revers), monedă de argint pusă în circulaţie în Olanda începând cu secolul al XVI-lea, după care a devenit monedă de evaluare. Subdiviziunea leu-ului este ban-ul, 1 leu = 100 de bani. Începând cu 1991, inflaţia a scos practic din uz această subdiviziune a leului. Convertibilitatea internă a leului a fost introdusă în noiembrie 1991. Rata de schimb pentru leu este variabilă. Actuala liberalizare monetară a intrat în vigoare din februarie 1998. Orice cetăţean român este liber să efectueze tranzacţii valutare pentru orice sume de bani. 
La 1 iulie 2005 a fost introdus în circulaţie leul nou, obţinut prin tăierea a patru zerouri din coada leului vechi (1 leu nou = 10.000 lei vechi). De asemenea, a fost reintrodusă subdiviziunea leului - banul. Există monede de 1, 5, 10 şi 50 bani şi bancnote de 1, 5, 10, 50, 100 şi 500 de lei.

Ziua naţională
În 1990, 1 decembrie a fost proclamată ziua naţională. Această zi reprezintă aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, când s-a votat unirea Transilvaniei cu România, moment care marchează unirea tuturor românilor într-un singur stat şi realizarea unităţii statului-naţiune român.

Sărbători legale
1 şi 2 ianuarie (Anul Nou), prima şi a doua zi de Paşte, 1 mai, duminica Rusaliilor şi ziua următoare (în mai/iunie), 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 30 noiembrie Sfantul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României, 1 decembrie - Ziua naţională, 25 şi 26 decembrie (Crăciunul).

Ora oficială
Ora Est Europeană (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de vară (GMT + 3 ore) se aplică începând cu ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie. România are acelaşi fus orar ca şi Republica Moldova, Finlanda, Grecia, Israel, Egipt şi Republica Sud Africană. 

Statul român
Forma de guvernământ: republică
România este un stat suveran şi independent, naţional, unitar şi indivizibil. 
Statul este organizat conform principiului separaţiei şi egalităţii puterilor în stat – Legislativ, Executiv şi puterea judecătorească, într-un cadru al democraţiei constituţionale, garantat de pluralismul politic.

Preşedintele României
Reprezintă Statul român şi garantează independenţa naţională, unitatea şi integralitatea teritorială a ţării (cu un mandat de 5 ani).

Puterea legislativă
Parlamentul României are 2 camere: Senatul României şi Camera Deputaţilor.

Executivul
Guvernul României condus de Primul ministru, însărcinat de Preşedintele României pentru formarea Cabinetului şi cu Programul de Guvernare aprobat de Parlament printr-un vot de încredere.

Justiţia
Independenţa este garantată de către Consiliul Superior al Magistraturii; judecătorii inamovibili.

România este stat membru al ONU, al NATO şi, de la 1 ianuarie 2007, membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Denumire: România
Acest nume a fost adoptat în 1862, după fondarea statului-naţiune prin unirea celor două principate româneşti, Valahia şi Moldova, în 1859. 
Abrevierea internaţională ROU.

 

Consulatul General al României la Stuttgart

09.12.2019

Vă informăm că începând cu data de 06 decembrie 2019 a fost operaţionalizat Consulatul General al României la Stuttgart, care are în competenţă comunicarea cu …

Ziua Naţională a României sărbătorită la Bonn

04.12.2019

În acest an, Ziua Naţională a fost marcată printr-o recepţie organizată la sediul Consulatului General al României la Bonn, în data de 30 noiembrie 2019,…

Lista secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale 2019

07.11.2019

Consulatul General al României la Bonn, vă pune la dispoziţie lista secţiilor de votare din Land-urile Nordrhein - Westfalen, Hessen, Rheinland-Pfalz şi Saarland,…

ATENŢIE

30.10.2019

Vineri, 1 noiembrie a.c., Consulatul General de la Bonn este închis.

  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă