România

Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul recepției oferite cu ocazia Zilei Naționale a României

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Astăzi este cea mai emoționantă sărbătoare a națiunii noastre. Este ziua în care celebrăm sentimentele profunde care, generație după generație, ne unesc în jurul unor idealuri și proiecte majore.

Indiferent că trăim în interiorul granițelor țării sau în afara lor, ne leagă aceeași dragoste pentru România, și aceasta este forța de neclintit care ne face să luptăm pentru a păstra libertatea, democrația și pentru a avea un viitor prosper.

Odată cu Ziua Națională a României aniversăm, în acest an, și trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989. Este un moment simbolic pentru a marca încheierea, după 30 de ani, a unei etape dificile din istoria noastră postdecembristă și de a începe un nou parcurs, mai bun, în care să ducem România acolo unde merită în rândul țărilor lumii.

Doar împreună, cu speranță și încredere, implicați, uniți și solidari avem puterea să construim România europeană, modernă și puternică!

Secolul parcurs de la Marea Unire, această piatră de hotar a istoriei noastre, ne-a adus și bucuria îndeplinirii unor idealuri de veacuri, dar și tragedii și suferințe cumplite. Timp de decenii, națiunea noastră, victimă a totalitarismelor de stânga și de dreapta, a fost deturnată de la destinul ei european.

În toată această neagră perioadă, ziua în care, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, românii și-au croit o altă soartă a rămas reperul puternic și luminos al aspirației noastre pentru o Românie a libertății și democrației.

Nu întâmplător, data de 1 Decembrie a devenit sărbătoarea națională a României după Revoluție. De atunci și până astăzi ea este, în conștiința noastră, un simbol al libertății obținute prin jertfă, în 1918, ca și în 1989.

De Ziua Națională a României îi evocăm cu cel mai profund respect atât pe cei care au proclamat Marea Unire la Alba Iulia, cât și pe cei care au anticipat-o prin hotărârile de la Chișinău și Cernăuți.

Cinstim sacrificiile eroilor noștri care, în Războiul de reîntregire, au făcut posibilă unitatea națională.

Ne reamintim cu recunoștință de angajamentul patriotic al Casei Regale, de eforturile politicienilor și ale diplomației românești pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri.

Nu uităm că, acum un secol, Marea Unire nu a fost doar proiectul de țară al românilor, ci și al multora dintre minoritățile naționale, care s-au eliberat de asuprirea vechilor imperii.

În 1918, națiunea noastră s-a născut ca expresie a viziunii elitelor sale, care au continuat și au desăvârșit idealurile pașoptiste, dar care au înțeles și importanța asumării valorilor occidentale, făcându-se astfel posibilă modernizarea societății în plan politic, economic, în știință și în cultură.

Marea Unire a generat, din păcate doar pentru o scurtă perioadă, un mediu politic și social în care s-au putut afirma liber mari personalități prin care România a contribuit la spiritualitatea secolului XX.

De aceea, de Ziua Națională celebrăm nu doar un eveniment istoric, ci și valorile și energiile pe care acest excepțional act politic le-a potențat.

Ele au fost rodul proceselor de liberalizare și democratizare din perioada interbelică și continuă să fie un viu exemplu pentru capacitatea societății românești de a-și fructifica identitatea și de a pune în valoare diversitatea în beneficiul culturii universale, temelia contribuției noastre la proiectul european și la o lume a păcii. 

Doamnelor și domnilor,

Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a conferit României o nouă poziție geostrategică în partea noastră de lume.

Totodată, momentul Unirii continuă să ne transmită peste timp un mesaj fundamental: suntem responsabili fiecare dintre noi pentru soarta țării! O țară care s-a definit la Alba Iulia ca un actor loial al lumii democratice și care s-a proclamat drept o națiune de cetățeni liberi, cu drepturi și aspirații europene.

De aceea, Ziua Națională a României este totodată și sărbătoarea democrației, a drepturilor și libertăților noastre fundamentale. Românii au înțeles foarte bine acest mesaj al trecutului atunci când s-au ridicat împotriva dictaturii la Timișoara, la București și în alte orașe ale țării.

Unitatea națională a fost de la începuturi indisolubil legată de aspirația pentru un stat de drept veritabil și pentru o societate incluzivă. Prin felul în care românii au apărat democrația, în stradă, dar și în cabina de vot, societatea noastră de astăzi continuă și întărește acest angajament, și îl cere a fi asumat, fără compromisuri, de clasa politică. 

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră la sfârșitul primului mandat de Președinte al României. În acești ani am avut marea onoare de a da cinstire Tricolorului și Zilei Naționale în numele tuturor cetățenilor patriei noastre.

Am făcut-o cu respect pentru Marea Unire, cheia de boltă a procesului de edificare a modernității noastre europene.

Am făcut-o cu recunoștință pentru viziunea și sacrificiile care au dus la această mare realizare, dar și cu răspundere pentru destinul moștenirii pe care am primit-o de la înaintași.

Am făcut-o cu conștiința faptului că 1 Decembrie 1918 rămâne actul istoric fundamental al nașterii unei națiuni de cetățeni. Suntem astăzi o țară care își afirmă locul în Europa și în lume, și mai ales știe ce vrea pentru sine, cine-i sunt prietenii și care trebuie să-i fie destinul.

Astăzi, la un secol de la momentul definitoriu pentru devenirea națiunii române și, la trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, trebuie să recunoaștem cu sinceritate că încă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim să fim. Dar nici nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintașii noștri, în pofida încercării unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic.

Testele dificile la care a supus istoria națiunea noastră greu încercată nu au știrbit deloc din idealurile și aspirațiile românilor. Dimpotrivă, cu fiecare prilej, societatea noastră s-a făcut puternic auzită, și-a afirmat cu tărie voința și dorința arzătoare pentru libertate și democrație.

Am celebrat Centenarul Marii Uniri ca stat membru al NATO, cea mai importantă alianță politico-militară din istorie, și ca o voce puternică în cadrul marii familii europene. În acești ani, evoluțiile politice interne și internaționale ne-au arătat, o dată în plus, cât de important este să fim parte a spațiului euro-atlantic și a Uniunii Europene.

Românii au demonstrat cu prisosință că suntem capabili de a contribui la construcția unei Europe nedivizate, ca spațiu al prosperității, securității și echității sociale.

România este deopotrivă contribuitor și beneficiar al construcției europene. Participarea românească la proiectarea destinului Uniunii Europene reprezintă un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire, față de noi înșine și față de națiunile care ne sunt alături în efortul de modernizare națională.

Doamnelor și domnilor,

Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aș dori ca românii care trăiesc astăzi în diferite zone ale globului să se reîntoarcă acasă. Să găsească aici o Românie funcțională, o țară normală, care să le ofere șansa unui viitor mai bun și care să le asigure un nivel de trai decent.

Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate și ține în primul rând de noi să o facem posibilă.

Sărbătorim împreună Ziua Națională cu convingerea că fericirea și prosperitatea pe care înaintașii noștri le-au dorit națiunii depind, în primul rând, de implicarea, de alegerile și de opțiunile noastre.

Avem cu toții o responsabilitate față de memoria celor care au făcut posibil idealul Marii Uniri, dar avem, în plus, o mare responsabilitate față de generațiile care vor veni, al căror destin va fi influențat în bună măsură și de deciziile noastre.

Trecutul nu poate fi schimbat, el poate fi asumat, cu bunele și relele sale. Dar viitorul poate fi desenat așa cum ne dorim, iar 2019 ne-a dovedit din plin acest lucru!

Sunt convins că anii următori vor consacra opțiunile atât de clar exprimate de români în scrutinele din acest an!

Nimic nu se face de la sine. Pentru Marea Unire au luptat și și-au dat viața sute de mii de români.

Politicieni din toate regiunile țării au reușit să strângă în jurul proiectului lor de unitate români din toate categoriile sociale, de toate confesiunile și originile etnice. Iar liderii politici de atunci au utilizat toate abilitățile diplomatice pentru a convinge Marile Puteri de faptul că românii au tot dreptul de a sta împreună într-un singur stat.

Îmi doresc să onorăm moștenirea înaintașilor noștri prin acțiune politică. Nu trebuie să avem odihnă până ce nu împlinim aspirațiile părinților și bunicilor noștri de a face din România o țară prosperă, în care să ne placă să trăim, în care să ne simțim în siguranță, liberi și mândri de a fi cetățeni români!

De energia și dăruirea pe care le investim în apărarea libertății și democrației depinde ca România să funcționeze ca un stat de drept, ca o societate a respectului drepturilor fundamentale ale omului, a toleranței și incluziunii sociale. 

Dragi români,

Doar împreună suntem puternici! Doar împreună descătușăm întregul potențial al națiunii noastre! Doar uniți ne punem în valoare resursele imense de inteligență și creativitate, pentru a face performanța de care știm cu toții că românii sunt capabili.

În Decembrie 1989, am crezut cu toții în cel mai frumos și vibrant vis, acela de a trăi într-o țară liberă, modernă, europeană, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, să fie protejat și să-și crească copiii fără grija zilei de mâine.

Ca Președinte, voi fi total implicat și voi contribui, avându-i alături pe toți românii, din țară sau din străinătate, pentru ca acest vis să devină, în sfârșit, realitate!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla! 

Sursa: MAE

 

Consulatul General al României la Stuttgart

09.12.2019

Vă informăm că începând cu data de 06 decembrie 2019 a fost operaţionalizat Consulatul General al României la Stuttgart, care are în competenţă comunicarea cu …

Ziua Naţională a României sărbătorită la Bonn

04.12.2019

În acest an, Ziua Naţională a fost marcată printr-o recepţie organizată la sediul Consulatului General al României la Bonn, în data de 30 noiembrie 2019,…

Lista secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale 2019

07.11.2019

Consulatul General al României la Bonn, vă pune la dispoziţie lista secţiilor de votare din Land-urile Nordrhein - Westfalen, Hessen, Rheinland-Pfalz şi Saarland,…

ATENŢIE

30.10.2019

Vineri, 1 noiembrie a.c., Consulatul General de la Bonn este închis.

  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă