România

Participarea ministrului afacerilor externe Ramona N. Mănescu la reuniunea Gymnich

Ministrul afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, a participat în perioada 29-30 august 2019, la Helsinki, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene (Gymnich).

Agenda a inclus subiecte de actualitate precum: amenințările hibride, Orientul Mijlociu cu accent pe situația din Golf, regiunea Arctică, respectiv cooperarea regională în Balcanii de Vest.

Discuția privind amenințările hibride a avut loc în sesiune comună cu miniștrii apărării, fiind evaluat stadiul actual al procedurilor existente la nivelul UE în urma testării acestora prin scenarii bazate pe situații virtuale. Intervențiile au urmărit identificarea unor mecanisme care să optimizeze reacția rapidă și eficientă a UE la eventuale amenințări hibride, dincolo de competențele principale ale statelor membre, dar și cooperarea cu partenerii, în special NATO. Ministrul de externe Ramona Mănescu a evidențiat progresele obținute în domeniu de România în perioada președinției Consiliului UE, cu referire la permanentizarea grupului de lucru orizontal pe tematica acțiunilor hibride, dar și la promovarea abordării coordonate a dimensiunilor hibrid - reziliență - comunicare strategică, inclusiv prin organizarea unui eveniment special, la București, în cooperare cu Institutul European pentru Studii de Securitate. De asemenea, oficialul român a exprimat sprijinul, în continuare, pentru programul Trio-ului România/Finlanda/Croația.

Problematica Orientului Mijlociu s-a axat pe analizarea situației din Golful Persic, unde tensiunile în creștere amenință stabilitatea regională și nu numai. În context, au fost abordate și aspecte privind implementarea Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune cu Iranul (JCPOA) și evoluțiile din Yemen, Siria și Libia. Ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea implementării unor soluții politice la crize și importanța implicării constructive a actorilor regionali și internaționali, care să contribuie la diminuarea, în mod durabil, a consecințelor negative, precum criza umanitară și fenomenul migrației.

În ceea ce privește regiunea arctică, prioritate a Președinției finlandeze a Consiliului UE în cadrul dialogului regional, a reieșit sprijinul general față de importanța strategică a vecinătății UE, inclusiv a regiunii arctice. În intervenții a fost evidențiată relevanța unei implicări mai vizibile a UE, inclusiv din perspectiva schimbărilor climatice care vor marca ireversibil situația regională, ridicând probleme de securitate, dar și oportunități economice sau comerciale. Ministrul Ramona Mănescu a evidențiat importanța vecinătății UE, a cooperării regionale bazate pe dialog și reguli, subliniind că din perspectiva României, semestrul anterior, cel al deținerii Președinției Consiliului UE, a marcat evoluții în privința acestui tip de abordare în regiunea Mării Negre.

Discuțiile cu partenerii din Balcanii de Vest au evidențiat importanța cooperării regionale ca factor de coagulare a dialogului în vederea asigurării securității și stabilității, dezvoltării economice și avansării reformelor agreate în cadrul relației de cooperare cu UE. Oficialul român a reiterat angajamentul țării noastre în sprijinul procesului de extindere și consolidării proceselor de reformă în statele candidate, precum și față de procesul de cooperare regională, subliniind relevanța pentru UE a formatelor multilaterale existente (ex. SEECP). În context s-a referit la inițiativele reușite pe durata Președinției române a Consiliului UE și a subliniat angajamentul constant al țării noastre în sprijinul perspectivei europene a regiunii Balcanilor de Vest. Aceste elemente, precum și alte aspecte de interes comun, regional și european, au fost evidențiate și în cadrul întrevederilor șefului diplomației române cu omologii din Republica Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov, din Albania, Gent Cakaj, și Bosnia-Herțegovina, Igor Crnadak.

În marja reuniunii Gymnich, Președinția finlandeză a Consiliului UE a organizat un dejun de lucru cu partenerii din Balcanii de Vest și Turcia privind drepturile omului, găzduit de ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto.

În contextul participării la reuniunea Gymnich, ministrul român de externe a avut întrevederi bilaterale cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Vicepreşedinte al Comisiei Europene (ÎR/VP), cu ministrul spaniol de externe și viitor ÎR/VP, Josep Borrell, cu ministrul de externe eston, Urmas Reinsalu, cu vicepremierul pentru reforma judiciară și ministrul afacerilor externe din Bulgaria, Ekaterina Zaharieva, cu ministrul afacerilor externe și europene din Slovacia, Miroslav Lajčák, cu omologii din Irlanda, Simon Coveney, respectiv Grecia, Nikolas Dendias. De asemenea, au fost purtate discuții cu miniștrii de externe german, Heiko Maas, francez, Jean-Yves Le Drian, cu ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, precum și cu omologii finlandez, Pekka Haavisto, și croat, Gordan Grilić -Radman, din cadrul Trio-ului Președinției Consiliului Uniunii Europene. Au fost abordate aspecte de interes comun cu privire la prioritățile europene de politică externă, în sprijinul implementării Strategiei globale a UE și Agendei Strategice, fiind apreciate în mod deosebit rezultatele pe durata Președinției române a Consiliului UE. Au fost promovate prioritățile naționale, respectiv vecinătatea imediată (Balcanii de Vest, vecinătatea estică și regiunea Mării Negre), consolidarea dimensiunii de securitate și apărare a UE în coordonare cu NATO, a rezilienței, a multilateralismului și ordinii internaționale bazate pe reguli. A fost reiterat angajamentul României în sprijinul consolidării rolului UE de actor global.

Lista secţiilor de votare pentru alegerile prezidenţiale 2019

07.11.2019

Consulatul General al României la Bonn, vă pune la dispoziţie lista secţiilor de votare din Land-urile Nordrhein - Westfalen, Hessen, Rheinland-Pfalz şi Saarland,…

ATENŢIE

30.10.2019

Vineri, 1 noiembrie a.c., Consulatul General de la Bonn este închis.

Ghidul alegătorului român în străinătate

15.10.2019

Stimaţi alegători, vă informăm că aici puteţi consulta Ghidul alegătorului român în străinătate. …

Program de lucru cu publicul luna noiembrie 2019

10.10.2019

În vederea unei bune desfăşurări a alegerilor prezidenţiale, ce urmează să aibă loc în luna noiembrie a.c., programul de lucru cu publicul al Consulatului…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă