România

Începând cu 1 ianuarie 2019, România preia Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii. Procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore și mesaje cu potențial de dezinformare și diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei viitoarei Președinții a Consiliului UE.

În contextul unor astfel de provocări, România își propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acționând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluții care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre și viziunea instituțiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite și puternice.

Prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acțiune: (1) Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa siguranței; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.

În calitate de Președinție, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparțialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor șase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcționarea Pieței Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migrației și consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.

Calendarul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni și evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acțiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel național vor oferi oportunitatea evidențierii avantajelor comparative ale României și a promovării viziunii naționale asupra evoluției anumitor politici europene.

Pornind de la cei patru piloni, Președinția României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenței în plan economic și social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăți fundamentale ale pieței interne, promovarea egalității de gen și sprijinirea politicii de coeziune și a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenția importanța politicii de extindere și a acțiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuația regională. Nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul UE va acționa pentru protejarea alegerilor democratice și libere pentru Parlamentul European împotriva interferențelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spațiului euroatlantic vizând România și Uniunea Europeană.

Procesul de pregătire a preluării mandatului de Președinție rotativă a fost asigurat de Ministerul Afacerilor Externe, sub coordonarea directă a prim-ministrului României și a avut la bază cooperarea inter-instituțională în ce privește fondul dosarelor, dar și din punct de vedere organizatoric și logistic. Ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba va prezida Consiliul Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE cu rol de coordonare a unor domenii de politică transversale, care asigură coerența lucrărilor desfășurate de celelalte reuniuni ministeriale ale Consiliului UE.

Întregul proces de pregătire a preluării președinției a beneficiat de continuitate la nivel național și de o comunicare permanentă la nivel politic și tehnic cu instituțiile și partenerii europeni. În această logică s-au desfășurat acțiunile din 2018 premergătoare preluării președinției, precum vizita membrilor Conferinței Președinților grupurilor politice din Parlamentul European la București și reuniunea comună a Guvernului României cu Colegiul Comisarilor la Bruxelles. 

Un alt exemplu elocvent constă în colaborarea constantă a României cu Trio-ul anterior Estonia-Bulgaria-Austria, cu scopul asigurării continuității activității Consiliului UE. Transferul mandatului către Trio-ul România-Finlanda-Croația va fi inițiat prin preluarea de către țara noastră a Președinției rotative a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019. Pe această cale, România își exprimă aprecierea pentru eforturile depuse de cele trei președinții anterioare, pe parcursul celor 18 luni (iulie 2017-decembrie 2018), pentru avansarea proiectelor aflate pe agenda europeană și reiterează angajamentul ferm în ce privește asigurarea unei tranziții coerente între cele două Trio-uri de Președinții rotative ale Consiliului UE.

Pe parcursul celor șase luni de mandat, România va urmări prin acțiunile sale consolidarea coeziunii și unității europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.


Ghidul alegătorului român în străinătate

15.10.2019

Stimaţi alegători, vă informăm că aici puteţi consulta Ghidul alegătorului român în străinătate. …

Pregătirea alegerilor prezidenţiale 2019

10.10.2019

În data de 10 octombrie 2019, la sediul Consulatului General al României la Bonn, a avut loc o întâlnire între consulul general Dr. Gheorghe Dimitrescu şi…

Program de lucru cu publicul luna noiembrie 2019

10.10.2019

În vederea unei bune desfăşurări a alegerilor prezidenţiale, ce urmează să aibă loc în luna noiembrie a.c., programul de lucru cu publicul al Consulatului…

Vizita consulului general la spitalul din Ramstein

30.09.2019

În data de 25 septembrie 2019, consulul general al României la Bonn, domnul Dr. Gheorghe Dimitrescu s-a deplasat la spitalul american din Landstuhl/Ramstein, unde se…
  • – Votul în străinătate – INFORMAȚII GENERALE Alegerile prezidențiale din 2019 vor avea loc în data de 10 noiembrie (turul I) și 24 noiembrie (turul II). Cetățenii români cu drept de vot aflați în străinătate au la dispoziție 3 opțiuni pentru a-și exercita dreptul de vot: 1. Prin corespondență Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular on-line, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de ședere în străinătate poate fi consultată la următorul LINK. După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza. Precizăm că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control. 2. la o secție de votare pentru care s-au înregistrat în Registrul electoral și pentru care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători înregistrați Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. 3. la oricare dintre secțiile de votare organizate în străinătate dacă nu au optat pentru votul prin corespodență. IMPORTANT: Pentru a putea vota prin corespondență sau la o secție de votare înființată în localitățile sau grupurile de localități în care au optat să voteze cel puțin 100 de alegători ESTE NECESARĂ ÎNREGISTRAREA pe portalul http://www.votstrainatate.ro/ gestionat exclusiv de Autoritatea Electorală Permanentă. IMPORTANT: Formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019. Dacă nu v-ați înregistrat ca alegător în străinătate, puteți vota la oricare din secțiile de votare organizate în afara țării, pe baza unui document de identitate valabil în ziua votării (cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;) IMPORTANT! Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor: VINERI, 8/22 noiembrie 2019, între orele 12-21 ​ SÂMBĂTĂ, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7-21 ​ DUMINICĂ, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7-21. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot. Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot. Alegătorii aflaţi în situaţiile de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE Legislaţie Autoritatea Electorală Permanentă